Alarmele de incendiu în cămin

Unul dintre cele mai interesante lucruri din viaţa de cămin sunt alarmele de incendiu. Se declanşează săptămânal cel puţin odată, atunci când avem noroc – pentru că în freshers week (de-abia aştept să vă povestesc la toamnă ce înseamnă această săptămână😀 ) porneau zilnic.

Dar să vă povestesc care e faza, de fapt: în Anglia, ca şi în multe alte ţări din Europa, focul şi incendiile sunt considerate nişte pericole reale şi se duce o luptă continuă şi foarte serioasă împotriva lor. În fiecare încăpere din fiecare clădire din ţara asta există detectoare de fum care pornesc la cea mai mică ‘bănuială’. Vă daţi seama că într-un cămin de 500 de persoane, e foarte uşor şi probabil ca cineva să uite ceva pe foc ca să pornească nebuniile astea şi să ne scoată timpanele afară de gălăgie ce fac.

Când le auzim că sună, am fost instruiţi să lăsăm orice activitate pe care o făceam în momentul ăla şi să evacuăm căminul. Să nu vă mai spun că în primele săptămâni de şcoală eram aşa panicată când pornea alarma, că-mi luam laptopul cu mine când ieşeam – deja îmi si inchipuiam toate camerele în flăcări şi totul scrum😆

Problema cu evacuatul ăsta al căminului e mai enervantă decât ar putea să pară la prima vedere. 1 la mână, în cameră clar nu poţi rămâne, în primul rând din cauza sunetului. Nu te poţi înţelege om cu persoană dacă porneşte alarma. 2 la mână, e vorba de risc – care nu e mare, pentru că în majoritatea cazurilor alarmele noastre pornesc de la aburii de la duşuri (cred că e la modă să faci duş cu uşa deschisă, ca să ajungă aburii la detectoare!), dar nu ştii niciodată. Săptămâna trecută când a fost o alarmă dinasta mirosea ca naiba a ars pe holuri. N-am văzut nicio maşină de pompieri, deci nu cred c-a fost ceva serios, dar oricum – nu ştii niciodată. 3 la mână, alarmele pot porni oricând, 24/7. Da, da, am avut alarme şi noaptea la 3 jumate, am avut alarme şi când făceam teste online şi când mai aveam 2 ore până la deadline, am avut alarme şi iarna la -10 grade… Am avut de toate😀

Şi dacă n-ar trebui să ieşim afară şi să stăm 30 de minute MINIM în frig, unii îmbrăcaţi în pijamale, alţii în halate, alţii cu prosoapele pe cap, alţii cu farfuriile cu mâncare după ei n-ar fi nicio problemă. Dar trebuie să facem asta. Şi atunci nu mai e amuzant deloc😆

Ah, să nu vă mai spun cât de enervante sunt alarmele false. Odată a fost declanşată o alarmă intenţionat în nu ştiu care bucătărie. Am stat ca proştii o jumătate de oră afară, ca să vină tutorele şi să ne spună că în bucătăria din care a fost sesizată alarma, aceasta a fost apăsată de la buton (deci n-a pornit singură) fără niciun motiv. Sau se mai întâmplă câteodată să pornească enervantele astea, să cânte 15-20 de secunde, după care să se oprească. Ăsta e şi motivul pentru care eu nu mă mai deranjez să mă ridic din pat/de pe scaun imediat ce începe să sune. Aştept 1 minut şi dacă nu s-a oprit atunci ies. Altfel nu😆

Şi motivul pentru care m-am gândit să vă povestesc despre alarme e că binînţeles, tocmai a pornit una acum 10 minute. A fost un caz bun, în care a tăcut din gură după 15 secunde, dar am sărit 2 metri în sus când a început să sune. Citeam, recapitulam pentru examenul de după masă şi m-am speriat ca naiba😳

Dar cu toate astea, cu toţi nervii pe care ni face, cu tot frigul îndurat, de fiecare dată când avem câte-o alarmă mă gândesc că probabil va veni o vreme când o să-mi aduc aminte cu drag de viaţa de student în cămin în anul 1 şi poate o să-mi fie dor de toate chestiile care acum mă enervează. Inclusiv alarmele! Aşa că înceeerc să le iau ca ceva amuzant.

Acum vă las, mă aşteaptă hidraulica. Noroc că scap de ea peste fix..hmm…4 ore jumate.😎

Pupici de departe :*

 

PS: Mă tot dau eu fată cuminte pe aici, dar am uitat să vă zic că odată eu am declanşat alarma. Era ziua mea şi aveam nişte prieteni care fumau în bucătărie. Le-am sugerat să stea lângă hotă ca să nu ajungă fumul până la detectoare (şi să nu trebuiască să ne mai chinuim să punem plase şi cârpe pe ele cum facem de obicei😆 ). Da’ minunea s-a întâmplat, noaptea la 3 jumate, şi aşa mi-am ridicat tot coridorul în cap. Vă jur că încă nu vorbesc fetele cu mine pentru faza de atunci şi asta s-a întâmplat în februarie!!😆😆