Despre british guys

E de ajuns să spun cuiva că studiez inginerie civilă şi că sunt una din cele 15 fete dintr-o clasă cu alţi 100 de băieţi, care mai şi sunt british pe de-asupra (majoritatea),  ca şi dau drumul la furtună: “ai ajuns în rai cumva?”, “wow, british la puterea 1000!”,  “da’ tu de ce mai vii pe acasă?”, “nu vrei să facem schimb? uite, vii tu la Cluj aicea şi merg eu în Anglia, ce zici?”

Hm.. adevărul despre băieţii british e că DA, majoritatea sunt într-adevăr ca nişte manechi de pe podiumuri. Arată superb, pentru că îşi permit să-şi ia cele mai scumpe haine şi chiar se îngrijesc (dând mai mult sau mai puţin în metrosexualitate). Au grijă de ei şi rar o să-i vezi pe stradă arătând mai puţin decât hot. Există şi o subdiviziune a BB (băieţilor british) care e formată din cei care arată ca din filme fără să facă nimic în privinţa asta (şi aici mă refer la cei ce apar pe stradă la fel cum se trezesc – păr ciufult, ochi adormiţi – şi totuşi arată de vis). De fiecare dată când mă întreabă cineva de băieţi british, îmi vine în cap o şedinţă foto black and white a lui Silviu Tolu (poze care, apropo, sunt şi în camera mea de cămin pe pereţi).

Image

Image

(dacă v-am făcut poftă, găsiţi mai multe fotografii aici – se deschide în fereastră nouă)

Băieţii british sunt stilish. Şi li se rupe de probleme gen bani, mâncare, viitor, atâta timp cât au o petrecere şi ceva de băut în faţă. Au un accent superb, că îţi vine să le spui să nu mai tacă din gură. Beau mult mai puţin decât fetele (!) şi nu sunt graşi. Nu ştiu dacă am văzut vreun tip english gras. Cum ziceam –  manechini. Sunt cei mai frumoşi băieţi din toată varietatea pe care am întâlnit-o în Anglia.

😆